Fara diacritice, va rog

Joi a fost ultima zi de scoala. Mergi la scoala? Da, si tot acolo e, n-a plecat. Timpul nu mai poate fi recuperat, asa ca are o oarecare importanta ce urmeaza sa fac cu el.

You will be reading this paragraph in the language that it was written. That’s English, by the way. This is an endeavour which many would consider completely useless or just plain stupid. And I would like to thank the missguiding use of the latin alphabet instead of the complete romanian one in this or other weblogs. Having said that, a few day ago [this reffers to the last two weeks] I discovered some brilliant performances by Rowan Atkinson. Perhaps the best one of them is In Hell, you should enjoy it. And I will give a simple list of the other. Here goes: The good looser, Guide to a perfect first date, No one called Jones, Tom Dick and Harry, and of course, The invisible drum kit. I saw it again today and found other traces of extremely good humour which I intend to explore in the next days [of course, in my precious spare time]. Today I stumled upon John Cleese’s comercial for Compaq, and from there to the marvellous sketches of the Monty Python crew. I would advise you to watch Silly job interview, The car salesman or The Holy Grail (this is a subtitled piece). All of these are for Ana, for when she will have the time to look into it.

De Pasti am fost la munte, pe niste coclauri. Mi-era teama ca se zdruncina cortu si ma lasa in pustiu. Sau ca va fi mama gerului. In mp3 player, de ceva timp incoace, Muse, Noraj Jones, Portishead, Travka, Aia. Trebuie sa mai aerisesc playlistu, ca-i stiu ca pe poeziile din clasa a 5-a. Pe de rost, pentru a doua zi. Si unghiute la batistute. Se cam termina Battlestar Galactica si nu stiu ce sa mai fac. Viata mea nu mai are sens. Trebuie sa gasesc un nou serial. Sunt disperat. Stahl zice ca memoria colectiva are alte reguli decat aia individuala. Puric zice ca individul e produsul liberalismului. “Our freedom is consuming itself”. A lor poate, ca lui nu-i trebuie. Iar mie? Mie mi-e somn si lene, ca intotdeauna. Cu alte cuvinte, nimic interesant.

Cand eram in anu I ne uitam la Black Adder, uite cate ceva aici, aici si aici. E o istorie amuzanta a Angliei, cu cateva personaje interesante, as zice.

“In noaptea asta cadem de pe mare”

Oare ce poate sa-si aminteasca focul? “Memoria focului”. Desert Urbania. Buna dimineata.

Hallo.ro are o functie draguta, apesi pe un simbol de difuzor si iti zice cuvintele care apar pe ecran. Inventia nu e tocmai noua, dar de data asta merge perfect. Mai ales ca are si in romana. Incercati aici. M-am distrat putin cu asta ieri. De ceva timp caut o harta a Romaniei decenta, dar fiecare are cate-o hiba. Asta pare ceva mai buna. Daca stie careva, dati un semn. Ajutati un semen in pericol. De fata asta am dat acum cateva zile, Bogdan zice ca e vedeta nationala. Dar cred ca tot ce iese din ProTv (nu specific pe unde) e vedeta, asa a fost de la inceput. Ma opresc aici, ca mi s-a schimbat de vreo 3 ori starea in timp ce scriam si nu mai sunt coerent cu el insumi. Eu ma duc sa mananc ceva. Ana face 4 chestii deodata (una din ele e ca vorbeste cu mine). Inca vreo 3 si o declar Napoleon.

Vidraru, Ciucas sau Piatra Mare. Sau nici una. Atunci cand petreci noaptea sperand sa rasara soarele cat mai repede si sa fie senin. Vantul bate dinspre nord si rascoleste zapada. Cu bani putini spre coltul nostru de liniste. Altadata e aici, acum. Ca un capcaun cu gura mare, te trage de umeri, te apasa pe cap, te inteapa in ochi. Stai drept si zambeste. Nu, ia figura aia de “periculos”. Electrocutare. Intr-un rucsac, 2 baterii de 300 V si 1 A. Suficient ca sa prajesti ceva tesut. Mai degraba un dinam, sa fie cu hurducaturi. Tacerea e ca un sir de valori cu dispersie variabila. Una e in mana, alta e pe gard. Atentie la dispersia mare. Cine face cu ochiul va duce primul gunoiul. Daca aduci un gradient te lasam sa bagi mingea in fata blocului. Mai incet, ca se ridica praful, se asterne peste tot ce-i verde si curat. Aiurea, nimic nu e curat. Doar criterii de selectie si stereotipuri. Un semnal Ronchi poate fi aproximat printr-o dezvoltare in serie Fourier, cu exponenti impari. Stai, ne aude vecina. Bobarnace pentru copii, gropi pentru femei, bate pentru barbati. Chestii culturale. Cineva trebuie sa invinga, in sistemul asta. Toate lucrurile pe care le scriu aici sunt minciuni. Despre nesinceritatea mea, in cativa pasi simpli.

Asta cred ca e “Interiors“-ul meu. Fanii Woody Allen o sa inteleaga. Ceilalti pot sa se uite la Melinda and Melinda. De vina e numai UnExpect. Si s-a mai dus dracului o dimineata.

Peste fire, dupa dealu’ cela mare

Bogdan e gelos ca n-a mai aparut de data asta in titlu. Vorba aia, ne asteapta pe toti pamantul din care ne-am nascut.

M-am impiedicat astazi de ideile unui anumit vasile, probabil ceva Imperator, izbite de un blog obscur, suspendate intr-o solutie vascoasa, dar durabila. Dupa optica mea hipermetropa (ca de miopi stie toata lumea de la Eliade incoace) cea mai proeminenta bucata din amestecul ala ar fi o jucarie cu wikipedia. Daca o fi originala, asta e cea mai mare inventie de la modul T9 incoace (asta e o smecherie de la celular, pe care o stiu numa’ baietii de baieti). Nici vorba sa-i fac recenzii sau sa-l promovez, dar mi-a placut asa mult chestiunea in sine ca l-am trecut la about (acolo unde intra lumea sperand sa afle ceva despre mine). Printre altele, lumea care mai citeste inca, citeste Omul frumos, iata aici. Dupa atatea dovezi de interes, “romani din toata tara…..”, trebuie neaparat sa-mi cumpar si eu cartea. Oare ce tiraj o sa aiba de data asta? Baiatul asta o sa ajunga viitorul C.Z. Codreanu si cineva o sa zica “am avut dreptate”. Dar ce sa-i faci, nu e politically correct, bre. Asta nu e Coelho, Bruckner & compania. Gata, va las in aer, fara plop.

Vremea se modifica (asta e ceva normal) in defavoarea mea si a cortului pregatit de cateva furtuni zdravene. Sper ca la bilantul frigului sa nu se lase cu victime. Mai am doua zile de scoala, dar s-a cam rasuflat interesul. Navele sunt distribuite in spatiu dupa reguli bine precizate. Mai putin atunci cand ma batea Razvan la Stronghold. Muschii si anatomia, langa alune in coaja. Daca ti-e teama sa fii sincer, inseamna ca pui la cale ceva. Doua randuri de paturi, pe o saltea personalizata. O cavitate in care spinii sunt aliniati, domenii feroelectrice, zona activa. “Se asterne uitarea pe oameni, pe fapte, pe vieti”. Dragii mei, cateva cuvinte. Am terminat de citit lupul de stepa. Distributia de sarcina spatiala e influentata de actiunea campului extern. Profetul asteapta sa moara, “un fremen orb mergand prin desert”. Sa nu uiti, prietene, ca si fluturii sunt oameni. Cumva (si nu oricum) ma regasesc in vorbele hibridului.

Pana la Gogol Bordello mai e ceva timp, mai putin ceva bani. Stiu ca sunteti foarte curiosi sa vedeti ce mi-a iesit la dracia cu wikipedia.

Despre trecerea Siretului, in 2 trenuri

Recunosc, am fost la ArCub, dar nu mi-a placut ce cantau baietii aia acolo.

Blogul asta inca respira. De vina e pasiunea oamenilor pentru dedicatii si de ce nu, pentru apropiatii lor. Iata: “link dedicatii, dedicatii pentru bunic, iaurt usurel, dedicatii cu indiferenta, dedicatii interesante”. Ei bine, nu stiu despre care bunic e vorba, dar se vede clar cum evolueaza trendul in aceasta perioada. Va sfatuiesc sa purtati culori deschise daca mergeti in vizita la prieteni si cunostinte. Atentie la animalele de casa. Daca aveti de gand sa mergeti pe jos (sa nu va puna dracu’) prin oras, imbracati-va in haine de camuflaj militar. Se gasesc la multe magazine, dar voi puteti face comanda pe internet si vine un sfrijit si bate la usa metalica cu o foaie si un pix. Nu puteti semna cu laptopul, o sa trebuiasca sa va amintiti chestia aia cu pixu. Dar pe viitor sa tineti cont sa va faceti o semnatura digitala si o trimiteti odata cu comanda. Nu e mare grija totusi, semnatura poate si o mazgalitura, ba chiar il puteti ruga pe tanarul ala nerabdator sa mazgaleasca el ceva.

Intre timp s-au intamplat mai multe. Bogdan sustine o revolutie si se fac tot felul de presupuneri. Mie imi pare bine ca am inceput sa invat rusa, cred ca o sa-mi prinda bine pe viitor. Zicea bunica mea (care e din Basarabia) sa lasam dracului engleza si sa ne apucam de rusa, ca nu stim ce ne asteapta. Stia ea ce stia. Doar nu degeaba a plecat in ‘40, cu rusii in spate. Si americanii n-au mai venit, decat in California Dreamin’, dar au venit doar ca sa-l omoare pe Nemescu si pe Theo Peter si sa ne aduca ceva miscari Zeitgeist, corporatii si alte belele. Am aflat unde e misiunea diplomatica (ca n-au ambasada) a Kazahstanului, e intr-o zona superba, poate ma dau bine pe langa ei si-mi iau o viza, ceva. Nu mai vin mori pe Siret de la Sadoveanu incoace, dar e vreme buna de pus cortu undeva.

Pentru finantatorii de film, programele educationale si oamenii care vor sa arunce cu banii (exclus Becali), sa stiti ca nu mi-ar strica un Sony VX 2100 E, de exemplu. Sigur, se poate si mai bine. Si toate asta numai pentru binele lumii.